21 februarie 2007

E oficial! M-am mutat...

Pe www.scinfo.ro. Vă aştept acolo. Acelaşi gen de conţinut, numai că pe o platformă Wordpress, intens customizată la nivel de css şi php, serverul este în România şi - teoretic - conexiunea ar trebui să fie mai rapidă.

Voi încerca să mut posturile vechi acolo, cu comentarii cu tot. Dar nu promit...

25 ianuarie 2007

Solidificatorul de căcăţei

De o bună bucată de vreme, iubitorii animalelor de pretutindeni au obligaţia să strângă dejecţiile solide ale patrupedelor cu care ies la plimbare.

Nu vă uitaţi pe străzile noastre. Deşi o lege similară este valabilă şi în România, puţini dintre concetăţenii noştri o respectă. Înarmaţi cu o lopăţică şi o punguţă, sau doar cu o punguţă, aceştia ar trebui să strângă conştiincioşi chestiile maro din urma fidelilor lor companioni.

Pentru zilele când respectivii au burtica stricată s-a inventat spray-ul Poop-Freeze. Pe româneşte: solidificatorul de căcăţei. Restul textului de prezentare este savuros, dar cvasi-intraductibil, aşa că îl reproduc în original:

"POOP-FREEZE is a great companion to a pooper scooper for clean fast dog poop or cat poop disposal."

E neinflamabil. Îngheaţă ştiţi-voi-ce până la -52 grade Celsius. Nu conţine CFC şi deci nu distruge ozonul. Nu afectează vegetaţia. Poate fi folosit atât în exterior, cât şi în interior... O minune a fizicii şi chimiei contemporane.

Mod de funcţionare: dai cu spray şi aştepţi 10 secunde până când pe suprafaţa incomodului obiect se formează o crustă albă, de gheaţă, semn că poate fi luat şi depozitat în punguţă.

Preţ: 9,95 dolari. Adică nu va fi văzut pe la noi... Păcat (spun asta pentru că rimează)!

De aici: Poop-Freeze

18 ianuarie 2007

Cum să îţi cureţi anvelopele. Definitiv!

Pe toate forumurile de discuţii despre maşini veţi găsi următorul sfat: nu vă spălaţi maşina în spălătoriile automate, "cu perii", ci găsiţi-vă o spălătorie "fără contact", care foloseşte spume minune şi jeturi de apă. Ei bine, articolul de faţă vă oferă două argumente contrare sfatului de mai sus.

Primul argument
Citiţi cartea tehnică a maşinii. Probabil că veţi găsi o menţiune conform căreia producătorul nu-şi asumă nici o răspundere dacă decideţi să vă spălaţi autoturismul folosind o maşină cu jet sub presiune, acesta nefiind proiectat pentru asemenea "solicitări".

Al doilea argument...
...şi cel mai important vine dintr-un studiu dat publicităţii de către TyreSafe, organizaţie cunoscută anterior sub titulatura de Tyre Industry Council, o entitate britanică ce veghează la siguranţa în exploatare a diverselor tipuri de anvelope.

Conform acestui studiu, presiunea apei utilizată în spălătoriile "fără contact" poate provoca distrugerea anvelopei, punînd în pericol viaţa ocupanţilor maşinii, precum şi pe cea a celorlalţi participanţi la trafic. Jetul respectiv este încă şi mai periculos dacă apa folosită este încălzită sau dacă expunerea durează prea mult. Alţi factori agravanţi ţin de lăţimea jetului respectiv şi de substanţele chimice folosite în diverşii detergenţi industriali.

Vă întrebaţi, probabil, cît de mult trebuie să "dureze expunerea", pentru a începe să ne facem probleme. Un grup similar din Germania, DEKRA, investigînd aceeaşi chestiune, a descoperit că timpul minim în care pot apărea microfisuri şi perforaţii în peretele anvelopei este de numai 5 secunde! Partea dramatică este că respectivele cauciucuri, curate şi frumoase, nu prezintă la o examinare cu ochiul liber nici un fel de probleme.

Sfaturi pentru automobilişti:
  • presiunea maximă admisă este de 110 bar
  • duza de spălare nu trebuie să ajungă la mai puţin de 20 cm de suprafaţa anvelopei
  • evitaţi folosirea duzelor circulare
  • evitaţi timpii lungi de expunere a anvelopei la jetul sub presiune
  • evitaţi să ţintiţi îmbinarea dintre anvelopă şi janta roţii

Apple a scos iPhone-ul. Se pregăteşte Steve Jobs

Aceasta nu mai este demult o ştire. La începutul anului, Apple Inc. a renunţat la particula Computers din numele companiei şi a prezentat unei lumi nerăbdătoare următorul dispozitiv cu care speră să revoluţioneze comunicaţiile mobile: iPhone-ul.
iPhone
Evident, Apple speră cu mult mai mult. Nu face simple demonstraţii de măiestrie, ci încearcă să acapareze o felie cît mai mare din piaţa telefoanelor celulare. Steve Jobs a anunţat şi ţinta exactă a companiei: să vîndă 10 milioane de telefoane în 2008. Cifra pare mică, dacă ne gîndim că, la nivelului anului 2006, în întreaga lume s-au vîndut 957 milioane de terminale. 1% din piaţă e însă un bun început. Înmulţiţi preţul mediu de 450 de dolari cu cele 10 milioane de bucăţi "vîndute" de Jobs.

Toate bune şi frumoase, v-aţi putea gîndi... De cei 4,5 mililarde de dolari, acţionarii Apple ar trebui să-i ridice lui Steve Jobs cel puţin o statuie. Din păcate pentru marele boss la coborîrea de pe scena unde anunţa triumfător victoria iPhone-ului asupra concurenţei, îl aşteptau nu doar aplauzele, ci şi interpelările acţionarilor. Aceştia descoperiseră o "învîrteală" cu acţiuni de prin 2001, de pe urma căreia Jobs primise permisiunea să cumpere 7.5 milioane de stock options la un preţ cu 15% mai mic decît preţul pieţei. Diferenţa fiind, evident, suportată de acţionari fără ştirea acestora. Chestiunea este (încă) fierbinte şi unii analişti prezic demisia lui Steve Jobs din funcţia de CEO al Apple Inc. Să-şi fi epuizat Steve dreptul la telefon?

17 ianuarie 2007

Napoleon se poate odihni liniştit. Doctorii ştiu de ce.

Misterul morţii împăratului Napoleon Bonaparte a fost dezlegat (pentru a cîta oară?) de către o echipă de medici americani, elveţieni şi canadieni, sub conducerea Prof. Dr. Robert Genta, profesor de anatomo-patologie şi medicină internă în cadrul Universităţii din Texas, la Southwestern Medical Center.

Portretul Prof. Dr. Robert GentaFolosind mărturii şi documente de epocă, coroborate cu metode şi tehnici moderne de evaluare a stadiului diverselor tumori maligne, cercetătorii au descoperit că Napoleon a murit în urma unui cancer gastric aflat într-un stadiu avansat. Maladia fatală ar fi fost determinată la rîndul ei de o infecţie bacteriană ce a generat un ulcer gastric. Studiul, publicat în numărul din ianuarie al revistei Nature Clinical Practice Gastroenterology & Hepatology, vine în contradicţie cu ipoteza conform căreia un posibil cancer s-ar fi datorat predispoziţiei ereditare (tatăl său a murit din acelaşi motiv), şi elimină definitiv zvonurile legate de o posibilă otrăvire cu arsenic. Cauza morţii fostului împărat a fost o masivă hemoragie gastrointestinală.

Conform doctorului Genta, chiar şi astăzi, în ciuda medicaţiei disponibile sau a instrumentarului şi tehnicilor chirurgicale (lasere, endoscopie...), pacienţii diagnosticaţi cu cancer gastric în stadiul manifestat de Napoleon prezintă un prognostic sumbru. În cel mai fericit caz nu ar mai fi supravieţuit decît cu un an fatidicei date de 5 mai 1821.

Articolul este disponibil gratuit pe adresa publicaţiei amintite.